Lucrul cu baze de date

Lucrul cu bazele de date sunt astăzi printre cele mai căutate abilități IT. Acum puteți obține o bază de plecare în proiectarea și implementarea bazelor de date cu o abordare practică, ușor de înțeles. ”Lucrul cu baze de date” este o introducere în teoria proiectării bazelor de date, cu modelul relațional ca fundament științific pentru tehnologia bazelor de date în general.

Datele sunt un set de valori ale variabilelor calitative sau cantitative; altfel spus, fragmentele de date sunt fragmente individuale de informații. Datele sunt măsurate, colectate și raportate, și analizate, după care poate fi vizualizate folosind grafice sau imagini. Datele, ca un concept general, se referă la faptul că anumite informații sau cunoștințe existente sunt reprezentate sau codificate într-o formă adecvată pentru utilizare sau o mai bună procesare. Modelarea datelor este primul pas în procesul de proiectare a bazelor de date. În al doilea pas, elementele de date, relațiile și constrângerile sunt toate exprimate utilizând conceptele furnizate de modelul de date la nivel înalt

Gestionarea informațiilor înseamnă să ai grijă de acestea, astfel încât să funcționeze pentru noi și să fie utile pentru sarcinile pe care le îndeplinesc. Prin utilizarea unui sistem de gestionare a bazelor de date (SGBD), informațiile pe care le colectăm și le adăugăm la baza sa de date nu mai sunt supuse dezorganizării accidentale. Devin mai accesibile și integrate cu restul muncii noastre. Gestionarea informațiilor folosind o bază de date ne permite să devenim utilizatori strategici ai datelor pe care le avem.

În mod formal, o „bază de date” se referă la un set de date conexe și la modul în care acestea sunt organizate. Accesul la aceste date este de obicei furnizat de un SGBD format dintr-un set integrat de software de calculator care permite utilizatorilor să interacționeze cu una sau mai multe baze de date și oferă acces la toate datele conținute în baza de date (deși pot exista restricții care limitează accesul la anumite date). SGBD oferă diverse funcții care permit introducerea, stocarea și recuperarea unor cantități mari de informații și oferă modalități de gestionare a modului în care aceste informații sunt organizate.

După proiectarea unei baze de date pentru o aplicație, etapa următoare este construirea bazei de date. Când baza de date este gata, aceasta este de obicei populată cu datele inițiale ale aplicației. Cel mai popular model de bază de date pentru baze de date de uz general este modelul relațional sau, mai exact, modelul relațional, așa cum este reprezentat de limbajul SQL. Etapa finală a proiectării bazei de date este luarea deciziilor care afectează performanța, scalabilitatea, recuperarea, securitatea și altele asemenea.

Bazele de date sunt instrumente foarte puternice utilizate în toate domeniile de calcul. Este o abilitate de calcul cheie să puteți organiza date, să creați baze de date și să controlați datele folosind limbaje de interogare. Bazele de date afectează aproape toate aspectele vieții de zi cu zi – de la inventarele magazinelor alimentare și informațiile despre abonații la televiziunea prin cablu, până la listele de corespondență de marketing și emiterea de cecuri de salarizare către angajați. Bazele de date nu sunt doar pentru afaceri mari.

CUPRINS:

1. Baze de date
– 1.1. Date
– – Date, informații, cunoaștere și înțelepciune
– – În alte domenii
– – Memoria
– – – Procese
– – Înregistrări
– 1.2. Metadate
– – Definiție
– – Identificarea
– – – Exemplu
– 1.3. Baze de date
– – Terminologie și prezentare generală
– – Interacțiunea bazei de date
– – – Sistemul de gestionare a bazelor de date
– – – Aplicație
– – – Interfața programului de aplicație
– – – Limbajele bazei de date
– – Depozitare
– – – Vizualizări materializate
– – – Replicare
– – Securitate
– – Tranzacții și concurență
– – Migrația
– – Construirea, întreținerea și reglarea
– – Backup și restaurare
– – Analiza statică
– – Caracteristici diverse
– – Proiectare și modelare
– – – Modele
– – – Vizualizări externe, conceptuale și interne
– – Cercetare
– 1.4. Depozit de date
– – Depozite de date bazate pe ETL
– – Depozite de date bazate pe ELT
– – Beneficii
– – Generic
– – Sisteme conexe (magazin de date, OLAPS, OLTP, analize predictive)
– – Stocarea informațiilor
– – – Fapte
– – – Abordare dimensională versus normalizată pentru stocarea datelor
– – – – Abordarea dimensională
– – – – Abordarea normalizată
– – Metode de proiectare
– – – Design de jos în sus
– – – Design de sus în jos
– – – Design hibrid
– – Caracteristicile depozitului de date
– – – Orientate spre subiect
– – – Integrate
– – – Variante temporal
– – – Non-volatile
– – Opțiuni pentru depozitul de date
– – – Agregare
– – Arhitectura depozitului de date
– – Versus sistemul operațional
– – Evoluția în utilizarea organizației
– 1.5. Magazin de date
– – Magazin de date vs depozit de date
– – Scheme de proiectare
– – Motive pentru crearea unui magazin de date
– – Magazine de date dependente
– 1.6. Sisteme de gestionare a bazelor de date (SGBD)
– – Context istoric
– – Ce constituie un sistem de gestionare a bazelor de date?
– – Clasificarea proiectării SGBD
– – Sisteme de gestionare a bazelor de date relaționale (SGBDR)
– – – Teoria
– – – Modelul de date
– – – Câteva elemente de bază
– 1.7. SQL
– – Istorie
– – Caracteristici
– – Fundamente
– – Completitudine Turing
– – Elemente de limbaj
2. Proiectarea bazelor de date
– 2.1. Înainte de apariția sistemelor de baze de date
– – 2.1.1. Sistem bazat pe fișiere
– – Dezavantaje ale abordării bazate pe fișiere
– – – Redundanță de date
– – – Izolarea datelor
– – – Probleme de integritate
– – – Probleme de securitate
– – – Acces simultan
– – 2.1.2. Abordarea bazei de date
– – Rolul bazelor de date în afaceri
– – Semnificația datelor
– – Termeni cheie
– 2.2. Concepte fundamentale
– – 2.2.1. Ce este o bază de date?
– – 2.2.2. Proprietățile bazei de date
– – 2.2.3. Sistemul de gestionare a bazelor de date
– – Termeni cheie
– 2.3. Caracteristicile și beneficiile unei baze de date
– – 2.3.1. Caracteristicile și beneficiile unei baze de date
– – Autodescrierea naturii unui sistem de baze de date
– – Izolarea între program și date
– – Suport pentru mai multe vizualizări de date
– – Partajarea datelor și a sistemului multi-utilizatori
– – Controlul redundanței datelor
– – Partajarea datelor
– – Aplicarea constrângerilor de integritate
– – Restricționarea accesului neautorizat
– – Independența datelor
– – Procesarea tranzacțiilor
– – Prevedere pentru vizualizări multiple de date
– – Facilități de backup și recuperare
– – Termeni cheie
– 2.4. Tipuri de modele de date
– – 2.4.1. Modele de date conceptuale la nivel înalt
– – 2.4.2. Modele de date logice bazate pe înregistrări
– – Termeni cheie
– 2.5. Modelarea datelor
– – 2.5.1. Gradele de abstractizare a datelor
– – Modele externe
– – Modele conceptuale
– – Modele interne
– – Modele fizice
– – 2.5.2. Nivelul de abstractizare a datelor
– – 2.5.3. Scheme
– – 2.5.4. Independența logică și fizică a datelor
– – Independența logică a datelor
– – Independența fizică a datelor
– – Termeni cheie
– 2.6. Clasificarea sistemelor de gestionare a bazelor de date
– – 2.6.1. Clasificare pe baza modelului de date
– – 2.6.2. Clasificare pe baza numerelor de utilizator
– – 2.6.3. Clasificare pe baza distribuției bazei de date
– – Sisteme de baze de date centralizate
– – Sistem de baze de date distribuite
– – – Sisteme de baze de date distribuite omogene
– – – Sisteme de baze de date distribuite eterogene
– – Termeni cheie
– 2.7. Modelul de date relaționale
– – 2.7.1. Concepte fundamentale în modelul de date relaționale
– – Relații
– – Tabele
– – Coloane
– – Domenii
– – Înregistrări
– – Grade
– – 2.7.2. Proprietățile unui tabel
– – Termeni cheie
– – Terminologie cheie
– 2.8. Modelul de date entitate-asociere
– – 2.8.1. Entitate, set de entități și tip de entitate
– – Dependența de existență
– – – Tipuri de entități
– – Entități independente
– – Entități dependente
– – Entități caracteristice
– – 2.8.2. Atribute
– – – Tipuri de atribute
– – Atribute simple
– – Atribute compuse
– – Atribute cu mai multe valori
– – Atribute derivate
– – 2.8.3. Chei
– – – Tipuri de chei
– – Cheie candidat
– – Cheie compusă
– – Cheie primară
– – Cheie secundară
– – Cheie alternativă
– – Cheie externă
– – 2.8.4. Nule
– – Exemplu de modul în care poate fi utilizat nulul
– – 2.8.5. Relații
– – – Tipuri de relații
– – Relație unu la mulți (1:M)
– – Relație unu la unu (1:1)
– – Relații mulți la mulți (M:N)
– – – Exemplu de mapare a unui tip de relație binară M:N
– – Relație unară (recursivă)
– – Relații ternare
– – Termeni cheie
– 2.9. Reguli și constrângeri de integritate
– – 2.9.1. Integritatea domeniului
– – Integritatea entității
– – Integritate referențială
– – Integritate referențială în Microsoft Access
– – Integritate referențială utilizând Transact-SQL (MS SQL Server)
– – 2.9.2. Reguli cheie externe
– – 2.9.3. Constrângeri de întreprindere
– – 2.9.4. Reguli de afaceri
– – 2.9.5. Cardinalitate și conectivitate
– – 2.9.6. Tipuri de relații
– – 2.9.7. Relații opționale
– – 2.9.8. Relații obligatorii
– – Termeni cheie
– 2.10. Modelarea relațională a entităților
– – Proiectare relațională și redundanța
– – Anomalie de inserție
– – Anomalie de actualizare
– – Anomalie de ștergere
– – – Exemplu: tabelul proiectului angajaților și anomalii
– – Cum să evitați anomaliile
– – – Exemplu: tabele separate pentru proiect și angajați
– – Termeni cheie
– 2.11. ​​Dependențe funcționale
– – 2.11.1. Regulile dependențelor funcționale
– – 2.11.2. Reguli de inferență
– – – Axioma reflexivității
– – – Axioma augmentării
– – – Axioma tranzitivității
– – – Combinarea
– – – Descompunerea
– – Diagrama dependenței
– – Termeni cheie
– 2.12. Normalizarea
– – 2.12.1. Ce este normalizarea?
– – 2.12.2. Forme normale
– – Prima formă normală (1NF)
– – – Proces pentru 1NF
– – – Cum se actualizează anomaliile 1NF
– – A doua formă normală (2NF)
– – – Proces pentru 2NF
– – A treia formă normală (3NF)
– – – Proces pentru 3NF
– – Forma normală Boyce-Codd (BCNF)
– – – BCNF Exemplul 1
– – – BCNF Exemplul 2
– – Normalizare și proiectare baze de date
– – Termeni cheie și abrevieri
– 2.13. Procesul de dezvoltare a bazelor de date
– – 2.13.1. Ciclul de viață al dezvoltării software – Cascada
– – 2.13.2. Ciclul de viață al bazei de date
– – 2.13.3. Colectarea cerințelor
– – 2.13.4. Analiza
– – 2.13.5. Proiectarea logică
– – 2.13.6. Implementarea
– – 2.13.7. Realizarea designului
– – 2.13.8. Popularea bazei de date
– – 2.13.9. Liniile directoare pentru dezvoltarea unei diagrame ER
– – Termeni cheie
– 2.14. Utilizatorii bazei de date
– – Utilizatori finali
– – Utilizator de aplicație
– – Utilizator sofisticat
– – Programatori de aplicații
– – Administratori de baze de date (DBA)
– – Termeni cheie
– 2.15. Limbajul de interogare structurat SQL
– – 2.15.1. Crearea bazei de date
– – Exemplu: Crearea bazei de date SW
– – – Nume coloană
– – – Tip de date
– – Bibliografie
– 2.16. Limbajul de manipulare a datelor SQL
– – 2.16.1. Instrucțiunea SELECT
– – Instrucțiune SELECT cu criterii WHERE
– – Folosind metacaractere (wildcard) în clauza LIKE
– – Instrucțiunea SELECT cu clauza ORDER BY
– – Instrucțiunea SELECT cu clauza GROUP BY
– – – Utilizarea COUNT cu GROUP BY
– – – Utilizarea AVG și SUM cu GROUP BY
– – Restricționarea rândurilor cu HAVING
– – Declarația INSERT
– – – Inserarea valorilor specifice într-o coloană IDENTITY
– – – Inserarea rândurilor cu o instrucțiune SELECT
– – 2.16.2. Instrucțiunea UPDATE
– – – Includerea subinterogărilor într-o declarație UPDATE
– – 2.16.3. Instrucțiunea DELETE
– – Funcții încorporate
– – Funcții agregate
– – Funcția CONVERT
– – Funcția date
– – Funcții matematice
– – Combinarea tabelelor
– – – Combinarea exterioară stângă
– – – Combinarea exterioară dreaptă
– – – Combinarea exterioară completă
– – – Combinarea încrucișată
– – Termeni cheie
3. Utilizarea bazelor de date
– 3.1. Integrarea datelor
– – Istorie
– – Exemplu
– 3.2. Analiza datelor
– – Procesul de analiză a datelor
– – – Cerințe privind datele
– – – Colectare de date
– – – Procesarea datelor
– – – Curățarea datelor
– – – Analiza exploratorie a datelor
– – – Modelare și algoritmi
– – – Produs de date
– – – Comunicare
– 3.3. Statistici
– – Domeniu
– – – Statistica matematică
– – – Prezentare generală
– 3.4. Big Data
– – Definiție
– – Caracteristici
– – Clasificarea datelor mari
– – Arhitectura
– – Tehnologii
– – Oportunități
– – Provocări
– – Critici
– – – Criticile paradigmei Big Data
– – – Criticile modelului „V”
– – – Criticile de noutate
– – – Criticile execuției Big Data
– 3.5. Business Intelligence
– – Istorie
– – Definiție
– – – Depozitarea datelor
– – – Comparație cu inteligența competitivă
– – – Comparație cu cercetarea analitică de afaceri
– – Date
– – – Date nestructurate vs. date semistructurate
– – – Probleme cu date semistructurate sau nestructurate
– – – Utilizarea de metadate
– – Aplicații într-o întreprindere
– – Prioritizarea proiectelor
– – Factori de succes în implementare
– – – Suportul afacerii
– – – Nevoile afacerii
– – – Cantitatea și calitatea datelor disponibile
– – Aspect utilizator
– – Piața de desfacere
– – – Predicții istorice
– 3.6. Analitica
– – Analitica vs. analiză
– – Aplicații
– – – Optimizarea marketingului
– – – Analitica oamenilor
– – – Analitica portofoliului
– – – Analitica riscurilor
– – – Analitica digitală
– – – Analitica de securitate
– – – Analitica software
– – Provocări
– – Riscuri
– 3.7. Managementul informațiilor
– – Aspecte teoretice
– – – Teorii comportamentale și organizaționale
– – – Teoria economică
– – Managementul informațiilor strategice
– – – Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor
– – – Un model de portofoliu contemporan pentru informații
– – – Competențe pentru gestionarea calității informațiilor
– – – Rezumat
Despre autor
– Nicolae Sfetcu
– – Contact
Editura
– MultiMedia Publishing

MultiMedia Publishing https://www.telework.ro/ro/e-books/lucrul-cu-baze-de-date/
– Digital: EPUB (ISBN 978-606-033-532-0), Kindle (ISBN 978-606-033-529-0), PDF (ISBN 978-606-033-528-3)
– Tipărit (Format A5, 210 x 148 16 mm, 380 g, 298 pagini) ISBN 978-606-033-531-3