Există în prezent o mare varietate de dispute privind încălzirea globală, atât în discursurile politice și sociale cât și în media populară și literatura științifică, cu privire la natura, cauzele și consecințele încălzirii globale. Principala controversă o reprezintă cauzele creșterii temperaturii medii globale a aerului, evoluând de la mijlocul secolului al XX-lea, dacă această tendință de încălzire este fără precedent sau în cadrul variațiilor climatice normale, dacă omenirea a contribuit semnificativ la aceasta, și dacă există un prag, eventual apropiat de valorile actuale, de unde fenomenul se va desfășura ireversibil, în avalanșă.
Cele mai multe țări din lume sunt părți la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC). Obiectivul final al Convenției este de a împiedica interferența umană periculoasă a sistemului climatic. După cum se precizează în Convenție, acest lucru necesită stabilizarea concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel în care ecosistemele se pot adapta în mod natural schimbărilor climatice, producția de alimente să nu fie amenințată, și dezvoltarea economică să poată continua într-un mod durabil. Convenția-cadru a fost convenită în 1992, dar emisiile globale au crescut de atunci.
În literatura științifică, există un consens puternic că temperaturile globale ale suprafeței au crescut în ultimele decenii și că tendința este cauzată în principal de emisiile induse de om asupra gazelor cu efect de seră. Niciun organism științific de nivel național sau internațional nu contestă acest punct de vedere. Consensul științific din 2013, menționat în cel de-al cincilea raport de evaluare al IPCC, este că „este extrem de probabil ca influența omului să fi fost cauza dominantă a încălzirii observate de la mijlocul secolului al XX-lea”. Academiile naționale de știință au solicitat liderilor mondiali politici de reducere a emisiilor globale.
20.000 oameni de știință din întreaga lume, inclusiv laureați ai Premiului Nobel, au publicat anul acesta o ”atenționare către umanitate”. În curând va fi prea târziu să evităm o catastrofă, și timpul zboară. Pământul este în mâinile noastre prin activitatea noastră zilnică, și în cele ale instituțiilor guvernamentale. Ne distrugem singuri viitorul dacă nu renunțăm imediat la consumurile inutile. „Prin faptul că nu se ia în considerație creșterea populației, rolul economiilor poluante în creștere, și posibilitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, stimularea energiilor regenerabile, protejarea habitatului, restabilirea ecosistemelor, stoparea poluării, distrugerea biosistemului și limitarea speciilor străine invazive, biosfera noastră este în pericol,” cu riscuri foarte mari de a se ajunge la un ‘Armaghedon ecologic’.
CUPRINS:
Atmosfera Pământului
– Scurgeri de atmosferă
– Teren
– Compoziție
– Structura Pământului
– Circulație
– Importanța
– Presiunea atmosferică
– – Mecanism
– – Atmosfera standard
– – Presiunea medie a nivelului mării
– – Variația altitudinii
– – Variația locală
– Meteorologia (Fizica norilor)
– – Răcirea aerului până la punctul de rouă
– Răcirea adiabatică: pachete în creștere de aer umed
– – Ascendența frontală și ciclonică
– – Ascendența convectivă
– – Ascendența orografică
– Răcirea non-adiabatică
– – Adăugarea de umezeală în aer
– – Suprasaturația
– – Suprarăcirea
– – Coliziune – coalescență
– – Procesul Bergeron
– – Coeziune și dizolvare
Schimbări climatice
– Terminologie
– Cauze
– Mecanisme de forțare
– – Mecanisme interne de forțare
– – Variabilitatea ocean-atmosferă
– Viaţa
– – Mecanisme externe de forțare
– Variații orbitale
– Variații solare
– Vulcanism
– Plăci tectonice
– Influențe umane
– Evidențe fizice
– – Măsurători de temperatură și proxi-uri
– – Dovezi istorice și arheologice
– – Gheţarii
– – Pierderea de gheață din Marea Arctică
– – Vegetația
– Resurse genetice forestiere
– – Analiza polenului
– – Acoperire de nori și precipitații
– – Dendroclimatologia
– – Mostre de gheață
– – Animale
– – Schimbarea nivelului mărilor
– Efectul de seră
– – Istorie
– – Mecanism
– – Gaze cu efect de seră
– – Rolul schimbărilor climatice
– Agricultura
– – Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii
– Insectele dăunătoare și schimbările climatice
– Bolile plantelor și schimbările climatice
Încălzirea globală
– Note
– Schimbări de temperatură observate
– – Tendințe regionale și fluctuații pe termen scurt
– – Cei mai calzi ani față de tendința generală
– Cauzele inițiale (forțe externe)
– – Gaze cu efect de seră
– Aerosoli și funingine
– – Activitatea solară
– – Variații ale orbitei Pământului
– Reacții la schimbările climatice
– Modele climatice
– Efecte
– – Efecte observate și așteptate asupra mediului
– Vremea extremă
– Nivelul mării creste
– Sisteme ecologice
– Efecte pe termen lung
– Impacturi pe scară largă și abrupte
– – Efectele asupra sistemelor sociale
– Habitatul inundațiilor
– Economie
– Infrastructură
– Răspunsuri
– – Atenuarea
– – Adaptarea
– – Ingineria climatică
Etica mediului
– Categoriile lui Marshall
– – Extensia libertariană
– – Extensia ecologică
– – Etica conservării
– Teoriile umaniste
Referințe
Despre autor
– Nicolae Sfetcu
– – De același autor
– – Contact
Editura
– MultiMedia Publishing
Ediția MultiMedia
– Digital: EPUB (ISBN 978-606-94667-3-5), Kindle (ISBN 978-606-94667-5-9), PDF (ISBN 978-606-94667-4-2)
– Tipărit (Format A5, 210 x 148 x 7 mm, 161 g, 113 pagini) ISBN 978-606-94667-2-8)
Recenzii
Nu există recenzii până acum.