Știința – Filosofia științei

Cartea explorează principalele teme și teorii ale științei și filozofiei contemporane a științei, evidențiind întrebările fascinante și provocatoare actuale din știință în generală și filosofia științei, cu accent pe metodele științifice.
O mare parte din înțelegerea noastră provine din cercetarea fundamentală bazată pe curiozitate. Acest lucru duce la opțiuni pentru progres tehnologic care nu au fost planificate sau, uneori, nici măcar imaginate. Investigaţia ştiinţifică este cea care corespunde metodei ştiinţifice, un proces al cărui scop este evaluarea cunoştinţelor empirice. În sens mai larg, cuvântul ştiinţă deseori descrie orice domeniu de studiu sistematic sau cunoştinţele căpătate în urma acestui studiu. Filosofia științei caută o înțelegere profundă a ceea ce înseamnă această metodologie care stă la baza cercetării, și dacă cunoașterea obținută este sau nu reală.

Subiectele abordate includ informații generale despre știință (comunitatea științifică, practica științifică, cunoașterea științifică, fenomene științifice), istoria științei (istoria fizicii în particular, filosofia naturală, revoluția științifică), clasificări științifice (taxonomii, clasificarea în matematică, fizică și biologie), cercetarea științifică (instrumente științifice, argumente, literatura științifică, etica în cercetare), teorii științifice (legi științifice), filosofia științei (școli de gândire, limitările cognitive, filosofia fizicii, filosofia spațiului și timpului, filosofia tehnologiei,  filosofia inteligenței artificiale), metode științifice acceptate în filosofia științei (modelarea științifică, raţionamentul inductiv, predicţii, problema demarcației, falsificabilitatea, pseudoștiința).

CUPRINS:

1. Știința
– Ce este ştiinţa?
– Metode științifice
– – Matematica și științele formale
– Comunitatea științifică
– – Ramuri și domenii
– – Instituţii
– – Literatura
– Practica științifică
– – Cercetarea fundamentală și aplicată
– – Cercetarea în practică
– – Impactul practic al cercetării științifice
– – Femeile în știință
– – Politica științei
– – Perspectivele media
– – Utilizarea politică
– – Știința și publicul
– Filosofia ştiinţei
– – Certitudine și știință
– – Pseudoştiinţă, știință marginală, și știință falsă
– Clasificarea ştiinţelor
– Cunoașterea științifică
– – Definirea cunoaşterii în filosofie
– – Comunicarea cunoașterii
– – Cunoașterea situată
– – Cunoașterea parțială
– – Cunoașterea științifică
– – Semnificația religioasă a cunoașterii
– – – Ca o măsură de religiozității (în sociologia religiei)
– Fenomene științifice
– – Folosirea filosofică modernă
– – Științific
– – Mecanic
– – Grup și social
– Știința și tehnologia
– – Știință, inginerie și tehnologie
– Știința și arta
– Știința și religia
– – Perspective
– – Perspective ale comunității științifice
– Critici ale științei
– – Critici filosofice
– – – Epistemologia
– – – Prejudecăți cognitive și de publicare în cadrul științei
– – – Reproductibilitatea
– – – Etica
2. Istoria științei
– Culturile timpurii
– – Africa
– – Orientul Apropiat timpuriu
– – Antichitatea greco-romană
– – India
– – China
– În Evul Mediu
– – Imperiul Bizantin
– – Lumea islamică
– – Europa de Vest
– Impactul științei în Europa
– – Epoca iluminării
– – Romantismul în știință
– Istoria fizicii
– – Fizica în antichitate
– – Fizica în Evul Mediu
– – Fizica în sec. XVI-VIII
– – Fizica în sec. XIX
– – Fizica în sec. XX
– – Știința modernă
– – – Stiințele naturii
– – – – Fizică
– – – – Chimie
– – – – Geologie
– – – – Astronomie
– – – – Biologie și medicină
– – – – Ecologie
– – – Stiințele sociale
– – – – Politologia
– – – – Lingvistica
– – – – Economia
– – – – Psihologia
– – – – Sociologia
– – – – Antropologia
– – – Discipline emergente
– – Disciplină academică
– – – Teorii și sociologia istoriei științei
– – – Situația multor inovatori științifici
– Filosofia naturală
– – Originea și evoluția termenului
– – Domeniul de aplicare al filosofiei naturale
– – Ramurile și conținutul filosofiei naturale
– Revoluția științifică
– – Introducere
– – – Semnificaţie
– – Metoda științifică
– – – Empirism
– – – Știința baconiană
– – – Experimentarea științifică
– – – Matematizarea
– – – Filosofia mecanică
– – – Instituţionalizarea
– – Noi idei
– – – Astronomie
– – – – Heliocentrism
– – – – Gravitația
3. Clasificări științifice
– Discipline ştiinţifice
– – Ştiințele naturii
– – – Ştiinţele fizice
– – – – Fizica
– – – – Chimia
– – – – Ştiinţa Pământului
– – – – Ecologie
– – – – Oceanografie
– – – – Geologie
– – – – Meteorologie
– – – – Știința spațială sau astronomia
– – – Știința vieții
– – – – Biologie
– – – – Zoologie
– – – – Biologie umana
– – – – Botanică
– – Stiintele sociale
– – Științele formale
– – – Teoria deciziei
– – – Logica
– – – Matematica
– – – Statistica
– – – Teoria sistemelor
– – – Informatica teoretică
– – Stiința aplicată
– Taxonomii
– – Aplicații
– – Istorie
– – Utilizarea taxonomiilor în diverse discipline
– – – Taxonomii în ingineria software
– – – – Taxonomiile de testare software
– – – Taxonomii în publicarea cercetărilor
– – Relațiile este-un și are-un
– Matematica
– Fizica
– – Istorie
– – – Astronomia antică
– – – Filosofia naturală
– – – Fizica în lumea islamică medievală
– – – Fizica clasică
– – – Fizica modernă
– – Fizica și filosofia
– – Teorii de bază în fizică
– – – Fizica clasică
– – – Fizica modernă
– – – Diferența între fizica clasică și fizica modernă
– – Cercetarea în fizică
– – – Metode științifice
– – – Teorie și experiment
– – Domenii de aplicare și obiective
– – – Domenii de cercetare
– – – Direcții de dezvoltare
– – – Direcții actuale de cercetare
– – Ramuri ale fizicii
– – – Mecanica clasică
– – – Termodinamica si mecanica statistică
– – – Electromagnetismul
– – – Relativitatea
– – – Mecanica cuantică
– – – Domenii interdisciplinare
– Clasificarea biologică
– – Definiție
– – Tipuri biologice
– – Clasări taxonomice
– Evoluția
– – Mecanisme
– – – Selecția naturală
– – – Mutația favorizantă
– – – Deriva genetică
– – – Auto-stopul genetic
– – – Fluxul de gene
– Cosmologia
– – Discipline
– – – Cosmologie fizică
– – – Cosmologia religioasă sau mitologică
– – – Cosmologia filosofică
4. Cercetarea
– Definiții
– Forme de cercetare
– Cercetarea științifică
– Metoda istorică
– Pași în cercetare
– Metode de cercetare
– – Controverse privind metoda de cercetare
– Etica cercetării
– Probleme în cercetare
– – Metode de cercetare
– – Lingvism
– – Publicarea recenziilor
– – Influența mișcării de acces deschis
– – Perspective viitoare
– Instrumente științifice
– – Istorie
– – Domeniu
– – Era digitală
– Investigații
– – Surse clasice
– – – Deducția
– – – Inducţia
– – – Abducția
– – Investigaţii criminale
– Declarații
– – Declarația ca o entitate abstractă
– Argumente
– – Formal și informal
– – Tipuri standard
– – – Argumente deductive
– – – Argumente inductive
– Extragerea cunoașterii
– – Privire de ansamblu
– – Exemple
– – – Legarea entităților
– – – Baze de date relaționale RDF
– – Extragerea din surse structurate în RDF
– – – 1:1 Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF
– – – Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF
– – – XML
– – – Metode/Instrumente
– – Extracția din surse naturale de limbaj
– – – Extracție de informații (EI) tradițională
– – – Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO)
– – – Învățarea ontologiei
– – – Adnotare semantică
– – – Instrumente
– – Descoperirea de cunoștințe
– Literatura științifică
– – Tipuri de publicații științifice
– – Articole științifice
– – – Preparare
– – – Comunicarea clară și factorul de impact
– – – Structura și stilul
– – Evaluarea colegilor
– – Etica
– Etica în cercetare
– – Coduri și politici pentru etica cercetării
5. Teorii științifice
– Teorii
– Teorii științifice
– – Caracteristici
– – – Criterii esențiale
– – – Alte criterii
– – – Definiții ale organizațiilor științifice
– – Structura teoriilor științifice
– – Formarea
– – Revizuirea și îmbunătățirea
– – – Unificarea
– – – Exemplu: Relativitatea
– – Teorii și legi
– – Despre teorii
– – – Teoriile ca axiome
– – – Teoriile ca modele
– – – – Diferențele dintre teorie și model
– – – Presupuneri în formularea teoriilor
– – Descrieri
– – – Karl Popper
– – – Analogii și metafore
– – În fizică
– Legi științifice
6. Filosofia științei
– Introducere
– – Definirea științei
– – Explicația științifică
– – Justificarea științei
– – Observație inseparabilă de teorie
– – Scopul științei
– – Valori și știință
– Istoria
– – Pre-modernă
– – Modernă
– – Pozitivismul logic
– – Thomas Kuhn
– Abordări curente
– – Ipoteze axiomatice
– – Coerentism
– – Orice e bun
– – Sociologia cunoașterii științifice
– – Filosofia continentală
– Alte subiecte
– – Reductionism
– – Responsabilitatea socială
– Filosofia științelor particulare
– – Filosofia statisticii
– – Filosofia matematicii
– – Filosofia fizicii
– – Filosofia chimiei
– – Filosofia științei Pământului
– – Filosofia biologiei
– – Filosofia medicinei
– – Filosofia psihologiei
– – Filosofia psihiatriei
– – Filosofia economiei
– – Filosofia științelor sociale
– Școli de gândire în filosofia științei
– – Certitudine și știință
– – Pseudoştiinţă, știință marginală, și știință falsă
– Limitările cognitive filosofice
– – Colin McGinn
– – Friedrich Hayek
– – John Tyndall
– – Noam Chomsky
– – Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene)
– – Noi misterieni
– Filosofia fizicii
– – Filosofia spațiului și timpului
– – – Timp
– – – Călătoria în timp
– – – Spaţiu
– – Filosofia mecanicii cuantice
– – – Interpretarea Everett
– – – Principiul incertitudinii
– Filosofia inteligenței artificiale
– – Poate o mașină să aibă o inteligență generală?
– – – Inteligența
– – – – Testul Turing
– – – – Definirea agentului inteligent
– – – Argumente că o mașină poate avea inteligență generală
– – – – Creierul poate fi simulat
– – – – Gândirea umană este procesarea simbolurilor
– – – – Argumente împotriva procesării simbolurilor
– – – – Argumente anti-mecanistice gödeliene
– – – – Dreyfus: primatul abilităților inconștiente
– – Poate o mașină să aibă minte, conștiință și stări mentale?
– – – Conștiință, minte, stări mentale, înțeles
– – – Argumente că un computer nu poate avea minte și stări mentale
– – – – Camera chineză a lui Searle
– – – – Argumente înrudite: moara lui Leibniz, schimbul de telefon a lui Davis, națiunea chineză a lui Block și Blockhead
– – – – Răspunsuri la camera chineză
– Filosofia spațiului și timpului
– – Abordări antice și medievale
– – Realism și anti-realism
– – Absolutism și relaționalism
– – – Leibniz și Newton
– – – Mach
– – – Einstein
– – Convenţionalism
– – Structura spațiu-timpului
– – – Relativitatea simultaneității
– – – Invarianță vs. covarianță
– – – Cadre istorice
– – – Găuri
– – Direcția timpului
– – – Soluție de cauzalitate
– – – Soluție termodinamică
– – – Soluții legice
– – Flux temporal
– – Dualități
– – Presentismul și eternismul
– – Endurantismul și perdurantismul
– Filosofia tehnologiei
– – Istorie
– – – Filosofia greacă
– – – Secolul al 19-lea
– – – Secolul 20
– – – Filosofia contemporană
– – – Tehnologie și neutralitate
– Emergența
– – În filosofie
– – – Definiții
7. Metode științifice
– Istorie
– Prezentare generală
– – Procesul
– – – Formularea unei întrebări
– – – Ipoteza
– – – Predicția
– – – Testarea
– – – Analiza
– – Exemplu ADN-ului
– – Alte componente
– – – Replicarea
– – – Examinarea externă
– – – Înregistrarea și partajarea datelor
– Investigații științifice
– – Proprietățile cercetării științifice
– – Credințe și prejudecăți
– Elementele metodelor ştiinţifice idealizate
– Elemente ale metodei științifice
– – Caracterizări
– – Incertitudine
– – Definire
– – Caracterizări ale ADN
– – Un alt exemplu: precesiunea lui Mercur
– – Dezvoltarea ipotezelor
– – – Ipoteza ADN
– – Predicții din ipoteze
– – – Predicții ADN
– – – Un alt exemplu: relativitatea generală
– – Experimente
– – – Experimente ADN
– – Evaluare și îmbunătățire
– – – Iterații ADN
– – Confirmarea
– Modele de cercetare științifică
– – Modelul clasic
– – Modelul ipotetico-deductiv
– – Modelul pragmatic
– Știința sistemelor complexe
– Comunicarea și comunitatea
– – Evaluarea colegială (inter pares)
– – Documentarea și replicarea
– – Arhivarea
– – Partajarea datelor
– – Limitări
– – Dimensiunile practicii
– Filosofia și sociologia științei
– – Rolul hazardului în descoperire
– Relația cu matematica
– – Relația cu statistica
– – Logica argumentării științifice
– Aspecte ale metodelor ştiinţifice
– – Observaţia
– – Ipoteza
– – Predicţia
– – Verificarea
– – Evaluarea
– – Alte aspecte ale metodelor ştiinţifice
– Modelarea științifică
– – Prezentare generală
– – Elementele fundamentale ale modelării științifice
– – – Modelarea ca înlocuitor pentru măsurarea și experimentarea directă
– – – Simularea
– – – Structura
– – – Sisteme
– – – Generarea unui model
– – – Evaluarea unui model
– – – Vizualizarea
– Raţionamentul inductiv
– – Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv
– – Critici
– – – Prejudecăţi
– – Tipuri de raționament inductiv
– – – Generalizare
– – – Silogismul statistic
– – – Inducția simplă
– – – Argumentul din analogie
– – – Inferența cauzală
– – – Predicția
– – Inferența bayesiană
– – Inferența inductivă
– Măsurători
– – Analiza dimensională
– Referinţe
– – Etimologie și semnificații
– – Semantică
– – – Sens
– – – Referent absent
– – – Semnul lingvistic
– – Informatică
– – Biblioteci și știința informației
– – Psihologie
– – Școala
– – Lege
– – Artă
– Date
– – Date, informații, cunoaștere și înțelepciune
– – În alte domenii
– Baze de date guvernamentale
– – Uniunea Europeană
– Metadate
– – Definiție
– Statistici
– – Domeniu
– – – Statistica matematică
– – – Prezentare generală
– Predicţii
– – Predicţii informale pe bază de ipoteze
– – Sondaje de opinie
– – Statistici
– – Supranaturalul (profeţii)
– – Predicţia în ştiinţă
– – Finanţe
– Problema demarcației
– – Știința greacă antică
– – Pozitivismul logic
– – Falsificabilitatea
– – Postpozitivismul
– – Feyerabend și Lakatos
– – Thagard
– – Unele perspective ale istoricilor
– – Laudan
– – Semnificaţie
– Falsificabilitatea
– – Prezentare generală
– – Falsificarea naivă
– – – Două tipuri de declarații: observaționale și categorice
– – – Inferența categorică inductivă
– – – – Falsificarea deductivă
– – Falsificaționism
– – Criteriul de demarcare
– – – Verificaționism
– – – Utilizarea în instanțe judecătorești
– – Critici
– – – Filosofi contemporani
– – – Kuhn și Lakatos
– – – Feyerabend
– – – Sokal și Bricmont
– – – Economie
– – – Evoluţie
– – – Creaționismul biblic
– – – Istoricism
– – – Matematică
– – Citate
– Științe marginale
– – Descriere
– – Exemple
– – – Istoric
– – – Teorii contemporane
– – – Științe marginale acceptate ulterior ca științele prncipale
– – Opinii
– – – Controverse
– Pseudoștiința
– – Ştiinţa şi pseudoştiinţa
– – – Metodologie ştiinţifică
– – – Falsificabilitatea
– – – Normele Merton
– – – Refuzul de a recunoaşte problemele
– – – Critica termenului
– – Identificarea pseudoştiinţei
– – – Concepte
– – – Utilizarea unor revendicări vagi, exagerate sau netestabile
– – – Supra-încrederea mai degrabă în confirmare decât în respingere
– – – Lipsa de deschidere pentru testare de către alți experți
– – – Lipsa progresului
– – – Personalizarea problemelor
– – – Utilizarea limbajului înșelător
– – Granițele dintre știință și pseudoștiință
– Ştiinţa patologică
Referințe
Despre autor
– Nicolae Sfetcu
– – De același autor
– – Contact
Editura
– MultiMedia Publishing

MultiMedia Publishing
– Digital: EPUB (ISBN 978-606-94668-1-0), Kindle (ISBN 978-606-94668-3-4), PDF (ISBN 978-606-94668-2-7)
– Tipărit (Format B5 Academic, 182 x 257 x xx mm, xxx g, xxx pagini)ISBN 978-606-94668-0-3)