Logica și gândirea critică în dezvoltarea personală

În viață luăm în permanență decizii, care ne influențează mai mult sau mai puțin viitorul. Deciziile raționale maximizează calitatea vieții tale și șansele tale de fericire, de succes și de împlinire în viață. Gândirea critică îți îmbunătățește abilitățile de luare a deciziilor la un nivel de alegere conștientă și deliberată. Poți astfel să preiei controlul asupra gândirii, să rezolvi problemele mai eficient, și să recunoști afirmațiile și discursurile patologice și manipulative.

În noua economie a cunoașterii, logica și gândirea critică sunt o necesitate pentru orice persoană care aspiră la o evoluție pozitivă, reprezentând un avantaj suplimentar pentru cariera și dezvoltarea personală.

Un manual introductiv în logică și gândire critică, în scopul dezvoltării personale, a capacităților și potențialului propriu, formarea capitalului uman, facilitarea capacităților de angajare, îmbunătățirea calității vieții și, în final, realizarea viselor și aspirațiilor individuale și comunitare. Forma acestuia este cea a unui curs introductiv care acoperă atât logica formală, cât și logica informală, fiind mai degrabă un „manual de gândire critică”. Pentru logica formală prezintă mai multe metode diferite pentru a determina dacă un argument este valid sau invalid (tabele de adevăr, dovezi, diagrame Venn). Exercițiile din fiecare secțiune sunt menite să ofere exemplificări practice. În analiza discursurilor se folosește logica propozițională, ale cărei mecanisme sunt incluse în logica de ordinul întâi și în logica de ordin superior, logica propozițională fiind fundamentul logicii de ordinul întâi și al logicii de ordin superior. Cartea prezintă spre final unele din cele mai comune erori, atât formale cât și informale, descrise astfel încât să se înțeleagă atât mecanisumul de devoalare a lor, cât și motivele pentru care se întâlnesc atât de des în viața de zi cu zi. Studiul argumentării logice este relevant pentru studiul gândirii critice, prin analiza argumentelor, inclusiv evaluarea corectitudinii acestora.

 

CUPRINS:

1. Logica
– Concepte
– – Forma logică
– – Semantică
– – Inferență
– – Sisteme logice
– – Logică și raționalitate
– – Concepte rivale
– Tipuri
– – Logica silogistică
– – Logica propozițională
– – Logica predicatelor
– – Logica modală
– – Raționament informal și dialectică
– – Logica matematică
– – Logica filosofică
– – Logica computațională
– – Logica non-clasică
– Controverse
– – „Este logica empirică?”
– – Implicare: Strictă sau materială
– – Tolerarea imposibilului
– – Respingerea adevărului logic
– Declarații
– – Declarația ca o entitate abstractă
– Dileme
– – Utilizarea dilemei în logică
– 1.1. Filosofia logicii
– – Adevăr
– – – Purtătorii de adevăr
– – – Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare
– 1.2. Logica predicatelor
– – Introducere
– – Sintaxa
– – – Alfabetul
– – – – Simboluri logice
– – – – Simboluri non-logice
– – – Regulile formării
– – – – Termeni
– – – – Formule
– – – – Convenții notaționale
– – – Variabile libere și legate
– – Semantica
– – – Structuri de prim ordin
– – – Evaluarea valorilor de adevăr
– – – Valabilitate, satisfabilitate și consecință logică
– – – Algebrizare
– – – Teorii, modele și clase elementare de prim ordin
– – – Domenii goale
– 1.3. Logica propozițională
– – Explicaţie
– – Istorie
– – Terminologie
– – Noțiuni de bază
– – – Închiderea sub operații
– – – Argument
– 1.4. Logica modală
– – Dezvoltarea logicii modale
– – Semantica
– – – Teoria modelului
– – – Sisteme axiomatice
– – – Teoria dovezilor structurale
– – – Metode de decizie
– – Tipuri de logici modale
– – – Logica aletică
– – – Logica epistemică
– – – Logica temporală
– – – Logica deontică
– – – Logica doxastică
– – – Alte logici modale
– – Ontologia posibilității
– – Controverse
2. Gândirea critică
– Istorie
– Etimologia și originea gândirii critice
– Definiții
– Logica și raționalitatea
– – Deducție, abducție și inducție
– – – Deducția
– – – Inducţia
– – – Abducția
– – Gândire critică și raționalitate
– Funcții
– Obiceiuri sau trăsături ale minții
– Cercetarea în gândirea critică
– Educaţia
– – Eficacitatea
– Importanța în mediul academic
– Comunicare online
3. Reconstituirea și analiza argumentelor
– 3.1. Ce este un argument?
– 3.2. Identificarea argumentelor
– 3.3. Argumente vs. explicații
– 3.4. Structuri de argumente mai complexe
– 3.5. Utilizarea propriilor parafraze ale premiselor și concluziilor pentru a reconstrui argumentele în formă standard
– 3.6. Validitatea
– 3.7. Soliditatea
– 3.8. Argumente deductive vs. inductive
– 3.9. Argumente cu premise lipsă
– 3.10. Asigurarea, slăbirea și reducerea
– 3.11. Limbaj evaluativ
– 3.12. Analiza unui argument din viața reală
4. Metode formale de evaluare a argumentelor
– 4.1. Ce este o metodă formală de evaluare și de ce avem nevoie de ele?
– 4.2. Logica propozițională și cele patru conectivități funcționale ale adevărului de bază
– 4.3. Negația și disjuncția
– 4.4. Folosirea parantezelor pentru a traduce propoziții complexe
– 4.5. “Nu ambele” și “nici nici”
– 4.6. Testul de validitate al tabelului de adevăr
– 4.7. Condiționale
– 4.8. „Cu excepția cazului în care”
– 4.9. Echivalența materială
– 4.10. Tautologii, contradicții și declarații contingente
– 4.11. Dovezi și cele 8 forme valide de inferență
– 4.12. Cum se construiesc dovezi
– 4.13. Scurtă trecere în revistă a logicii propoziționale
– 4.14. Logica categorică
– 4.15. Testul de validitate Venn pentru inferențe categorice imediate
– 4.16. Declarații universale și angajamente existențiale
– 4.17. Validitatea Venn pentru silogisme categorice
5. Evaluarea argumentelor inductive și a erorilor probabilistice și statistice
– 5.1. Argumente inductive și generalizări statistice
– 5.2. Inferența la cea mai bună explicație și cele șapte virtuți explicative
– 5.3. Argumente din analogie
– 5.4. Argumente (raționamente) cauzale
– 5.5. Probabilități
– 5.6. Eroarea de conjuncție
– 5.7. Eroarea ratei de bază
– 5.8. Eroarea numerelor mici
– 5.9. Eroarea de regresie la medie
– 5.10. Eroarea pariorului
6. Erori informale
– 6.1. Erori formale vs. informale
– – 6.1.1. Eroarea de compoziție
– – 6.1.2. Eroarea de diviziune
– – 6.1.3. Cerșind întrebarea
– – 6.1.4. Falsa dihotomie
– – 6.1.5. Echivocarea
– 6.2. Erori ale pantei alunecoase
– – 6.2.1. Panta alunecoasă conceptuală
– – 6.2.2. Panta alunecoasă cauzală
– 6.3. Erori de relevanță
– – 6.3.1. Ad hominem
– – 6.3.2. Omul de paie
– – 6.3.3. Tu quoque
– – 6.3.4. Eroarea genetică
– – 6.3.5. Apelul la consecințe
– – 6.3.6. Apelul la autoritate
7. Inteligența emoțională
– Istorie
– Definiții
– Modelul de abilitate
– – Măsurare
– – Alte măsurători
– Model mixt
– – Măsurarea
– Modelul de trăsătură
– – Măsurare
– Efecte generale
– Critici de fundamentare teoretică
– – Nu poate fi recunoscută ca formă de inteligență
– – Confuzia abilităților cu calitățile morale
– – Are o mică valoare predictivă
– Critici de măsurare
– – Modelul de abilitate
– – – Măsoară conformitatea, nu abilitatea
– – – Măsoară cunoștințele, nu abilitatea
– – – Măsoară personalitatea și inteligența generală
– – Măsuri de auto-raportare sensibile la fals
– – Puterea predicativă nu s-a dovedit
– – NICHD caută consensul
– Interacțiuni cu alte fenomene
– – Bullying
– – Performanța la locul de muncă
– – Leadership
– – Sănătate
– – Stima de sine și dependența de droguri
8. Dezvoltarea personală
– Ca industrie
– – Piața business-to-consumer
– – Piața business-to-business
– Origini
– – Tradiții din Asia de Sud
– – Aristotel și tradiția occidentală
– – Confucius și tradiția est-asiatică
– Contexte
– – Psihologie
– – – Psihologie socială
– – – Psihologie psihodinamică
– – – Psihologie cognitiv-comportamentală
– – – Psihologie educațională
– – Educație timpurie
– – Educatie superioară
– – Locul de munca
– – Critici
Răspunsuri la exerciții
Despre autor
– Nicolae Sfetcu
– – Contact
Editura
– MultiMedia Publishing

MultiMedia Publishing
– Digital: EPUB (ISBN 978-606-033-613-6), Kindle (ISBN 978-606-033-614-3), PDF (ISBN 978-606-033-615-0)
– Tipărit (Format B5, 250 x 176 x 18 mm, 652 g, 340 pagini) ISBN 978-606-033-612-9