ROMÂNIA — Gaudeamus Sibiu 2026 a adus cartea în centrul orașului
Târgul de Carte Gaudeamus Radio România s-a deschis joi, 20 august, în Piața Mare din Sibiu și continuă până duminică, 23 august. Ediția reunește peste 40 de edituri, distribuitori și branduri din domeniul cărții, jocurilor și materialelor educaționale, în 15 pavilioane. Programul cuprinde lansări, prezentări, întâlniri cu autori și ateliere pentru copii, iar accesul este gratuit. Președintele de onoare al ediției este scriitorul, publicistul și diplomatul Emil Hurezeanu. Oferta include atât bestselleruri, cât și apariții editoriale foarte recente, unele prezentate în premieră. Gaudeamus Sibiu este una dintre cele mai importante opriri ale Caravanei Gaudeamus 2026, după Craiova, Cluj-Napoca, Oradea, Buzău și Brașov; urmează Iași, în septembrie, și marea ediție bucureșteană din decembrie. Existența unor standuri virtuale permite și cumpărarea online a cărților prezentate la târg. (Târgul de carte GAUDEAMUS)
ROMÂNIA — Bucureștiul ar putea avea un nou târg de carte în aer liber: „Grădina cu cărți”
În Sectorul 6 al Capitalei a fost propusă organizarea unui nou eveniment cultural, „Grădina cu cărți”, gândit ca târg de carte în aer liber și programat, dacă proiectul este aprobat, pentru 11–13 septembrie 2026, în Piațeta Favorit. Inițiativa urmărește să scoată cartea din spațiul tradițional al librăriei sau al marilor centre expoziționale și să o introducă direct în viața cartierului. Proiectul a fost depus de viceprimarul Mihaela Ștefan și urmează să fie dezbătut în Consiliul Local Sector 6. Ideea este interesantă mai ales prin orientarea comunitară: întâlniri între cititori, editori și autori, acces mai ușor la carte și transformarea spațiului public într-un loc pentru cultură și educație. Dacă proiectul se concretizează și devine periodic, Bucureștiul ar putea câștiga un eveniment editorial de scară mai mică decât Bookfest și Gaudeamus, dar mai apropiat de modelul târgurilor locale occidentale. (AGERPRES)
ROMÂNIA — Bookfest 2026 arată ce citesc românii: Cărtărescu, Adameșteanu, Bergler și literatura bulgară
Cel mai recent mare tablou al preferințelor cititorilor români rămâne Bookfest 2026, desfășurat în iunie. Printre autorii cu vânzări importante s-au numărat Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameșteanu, Cristian Tudor Popescu, Igor Bergler și Radu Paraschivescu. La Humanitas, Noul ghid al nesimțitului de Radu Paraschivescu și Texistența lui Mircea Cărtărescu s-au aflat în frunte, iar la Polirom au ieșit în evidență Elif Shafak, Cristian Tudor Popescu și Ian McEwan. Bestsellerul Litera a fost Gutenberg 42B. Biblia pierdută de Igor Bergler. Un fenomen remarcat al ediției a fost succesul literaturii bulgare, Bulgaria fiind țara invitată de onoare. Grădinarul și moartea de Gheorghi Gospodinov a devenit unul dintre titlurile-eveniment ale târgului. Datele indică un public român foarte eclectic: ficțiune contemporană, istorie, eseu, literatură pentru copii, manga și clasici continuă să coexiste în topuri. (AGERPRES)
UCRAINA — Atacurile rusești au distrus circa 10 milioane de cărți
Una dintre cele mai grave știri mondiale pentru industria editorială vine din Ucraina. Atacurile rusești din iulie și august au distrus aproximativ 10 milioane de cărți, echivalentul a circa 30% din producția anuală de carte a țării, potrivit Ukrainian Book Institute. Lovitura din 1 august asupra depozitelor grupului editorial RNK-Ranok din Harkov a distrus aproximativ opt milioane de volume, iar atacurile anterioare de la Kiev alte peste 1,5 milioane. Printre cărțile pierdute se numără circa 600.000 de manuale școlare. Pagubele sunt estimate preliminar la aproape un miliard de grivne. Infrastructura afectată deservea și KnyhoLand, un lanț național cu 51 de librării. Ukrainian Book Institute avertizează asupra riscului de „colaps al întregului ecosistem al cărții” și solicită sprijin internațional. În acest context, distrugerea cărților capătă nu doar o dimensiune economică, ci și una culturală, legată de conservarea limbii și identității ucrainene. (The Guardian)
SUA și piața mondială — Toamna 2026 se anunță sezonul ficțiunii, nu al cărților politice
Associated Press observă o schimbare interesantă a pieței americane: deși Statele Unite se află în plin sezon electoral, ficțiunea pare să domine oferta editorială din această toamnă. Vânzările de nonficțiune și de carte politică au încetinit față de anii precedenți. Excepțiile pot fi memoriile fostului președinte Joe Biden, Promise Me, America, și Blockers de Michael Lewis. În schimb, lista de romane este excepțional de puternică: Barbara Kingsolver revine cu Partita, Hernan Diaz cu Ply, Min Jin Lee cu American Hagwon, Emily St. John Mandel cu Exit Party, iar Marlon James cu The Disappearers. Sarah J. Maas publică al șaselea volum ACOTAR, A Court of Splintered Harmony, în timp ce Rebecca Yarros are două apariții importante. Stephen King și Peter Straub revin postum împreună cu ultimul roman din universul Talisman. Tendința sugerează că cititorii caută din nou evadarea și poveștile ample în detrimentul comentariului politic imediat. (AP News)
INTELIGENȚĂ ARTIFICIALĂ — Un studiu susține că 63% dintre cărțile religioase analizate pe Amazon ar putea fi scrise cu AI
O cercetare publicată de platforma de detectare Originality.ai și relatată pe 19 august de Publishers Weekly ridică o problemă serioasă pentru piața editorială online. Din 2.034 de cărți paperback în limba engleză din 14 categorii religioase și spirituale vândute pe Amazon, 63% au fost marcate de detector drept „probabil scrise cu AI”. Procentele au ajuns la 78% pentru volumele despre vrăjitorie, 76% pentru hinduism și 74% pentru taoism. Este esențială însă precizarea metodologică: un detector AI oferă o probabilitate și nu dovedește că textul a fost generat de inteligență artificială. Amazon afirmă că regulile sale nu interzic în sine conținutul generat cu AI, dar că platforma încearcă să elimine conținutul care încalcă standardele. Fenomenul evidențiază una dintre marile probleme ale pieței actuale: costul aproape zero al producerii automate de volume poate inunda librăriile online și poate face tot mai dificilă identificarea autorilor și lucrărilor autentice. (PublishersWeekly.com)
PREMII LITERARE ȘI AI — Commonwealth Short Story Prize își modifică procedurile după controversa privind textele generate artificial
Commonwealth Foundation a decis să amâne până în ianuarie 2027 deschiderea înscrierilor pentru următoarea ediție a prestigiosului Commonwealth Short Story Prize, pentru a-și revizui procedurile după controversa din 2026 legată de presupusa folosire a inteligenței artificiale. Mai multe povestiri câștigătoare fuseseră suspectate online că ar conține caracteristici ale textului generat automat. Fundația a efectuat însă o investigație, examinând variante de lucru, documente datate și notițe și a concluzionat că nu există dovezi că laureații au folosit AI pentru redactarea povestirilor. Cazul rămâne important deoarece demonstrează cât de dificilă este verificarea autenticității literare: detectoarele AI produc false pozitive și nu pot constitui singure dovezi, iar introducerea unor manuscrise inedite în asemenea sisteme ridică probleme de copyright și consimțământ. Controversa ar putea determina premiile și editurile din întreaga lume să introducă reguli mult mai explicite privind utilizarea AI de către autori. (The Bookseller)
SCIENCE-FICTION — E.J. Swift câștigă Arthur C. Clarke Award 2026 cu un roman despre climă și refacerea naturii
Scriitoarea britanică E.J. Swift a câștigat ediția 2026 a Arthur C. Clarke Award pentru romanul When There Are Wolves Again. Cartea urmărește două femei de-a lungul unei jumătăți de secol într-o Mare Britanie viitoare, marcată de criza climatică, activism și proiecte de „rewilding”, destinate refacerii ecosistemelor. Juriul a descris romanul drept o poveste despre schimbare ecologică și posibilitatea recuperării, iar directorul premiului l-a caracterizat drept un studiu despre puterea speranței pe termen lung. Competiția a avut un număr record de 132 de cărți înscrise, provenite de la 52 de edituri britanice și autori independenți. Pe lista scurtă s-au aflat și Laila Lalami, Silvia Park și Lorraine Wilson. Premiul Arthur C. Clarke este unul dintre cele mai importante distincții pentru science-fiction publicat în Marea Britanie; primul său laureat, în 1987, a fost Margaret Atwood cu The Handmaid’s Tale. Victoria lui Swift confirmă ascensiunea „climate fiction” ca una dintre direcțiile importante ale SF-ului contemporan. (The Guardian)
BOOKER PRIZE 2026 — Marlon James și Douglas Stuart încearcă să câștige pentru a doua oară
Lista lungă a Booker Prize 2026 cuprinde 13 romane selectate din 163 de titluri. Printre ele se află doi foști câștigători: Marlon James, cu The Disappearers, și Douglas Stuart, cu John of John. Lor li se alătură Elizabeth Strout cu The Things We Never Say, Emma Cline cu Switzy, M. John Harrison cu The End of Everything, Kenan Orhan cu The Renovation, Rebecca Perry cu May We Feed the King și alte nume. Sunt reprezentate șapte naționalități și generații foarte diferite, de la Djamel White, în vârstă de 28 de ani, până la M. John Harrison, de 81 de ani. Juriul este prezidat de clasiciștia și autoarea Mary Beard și îl include, printre alții, pe muzicianul Jarvis Cocker. Lista scurtă de șase titluri va fi anunțată pe 22 septembrie, iar câștigătorul, care va primi 50.000 de lire sterline, pe 9 noiembrie 2026. (thebookerprizes.substack.com)
PIAȚA CĂRȚII — Industria editorială americană continuă să crească: venituri de 33,4 miliarde de dolari
Datele publicate în august de Association of American Publishers indică faptul că industria editorială americană a generat în 2025 venituri estimate la 33,4 miliarde de dolari, în creștere cu 2,5% față de cele 32,5 miliarde de dolari din 2024. Comparativ cu 2021, avansul ajunge la 16,1%. Este un indicator important deoarece SUA reprezintă cea mai mare piață editorială comercială din lume și tendințele de acolo se propagă rapid spre alte țări: audiobook-uri, abonamente, distribuție digitală, BookTok, romantasy și vânzarea directă către cititori. Creșterea este cu atât mai interesantă cu cât industria se confruntă simultan cu concurența pentru timpul publicului din partea streamingului și rețelelor sociale, cu problema conținutului generat de AI și cu presiunea asupra librăriilor tradiționale. Datele sugerează că, în ciuda numeroaselor previziuni privind declinul lecturii, cartea rămâne o industrie culturală foarte solidă și capabilă să se adapteze tehnologic. (The Bookseller)
Lasă un răspuns