Ediția tipărită a cărții ”Beginner’s Guide for Cybercrime Investigators”

postat în: Știri 0

Beginner's Guide for Cybercrime Investigators

A fost publicată ediția tipărită a cărții ”Beginner’s Guide for Cybercrime Investigators”
Pages: 103, Binding: Paperback, Interior Color: Black & White, Dimensions: US Trade (6 x 9 in / 152 x 229 mm)
Lulu Press: https://www.lulu.com/shop/nicolae-sfetcu/beginners-guide-for-cybercrime-investigators/paperback/product-1mw7zdp9.html

In the real world there are people who enter the homes and steal everything they find valuable. In the virtual world there are individuals who penetrate computer systems and „steal” all your valuable data. Just as in the real world, there are uninvited guests and people feel happy when they steal or destroy someone else’s property, the computer world could not be deprived of this unfortunate phenomenon. It is truly detestable the perfidy of these attacks. For if it can be observed immediately the apparent lack of box jewelry, penetration of an accounting server can be detected after a few months when all clients have given up the company services because of the stolen data came to competition and have helped it to make best deals.
Cybercrime is a phenomenon of our time, often reflected in the media. Forensic investigation of computer systems has a number of features that differentiate it fundamentally from other types of investigations. The computer itself is the main source of information for the investigator.

CONTENTS:

Computing systems and storage media
– Computing devices
– – Peripheral devices
– – External drives for media storage
– Typology of data stored on specific supports – File systems
– – Program that allows working with ” inactive” space
– Information that can be obtained from the computing system environment
Computer networks
– Copper wire in computer networks
– Optical fibers
– Wireless LAN
– Internet and Intranet
Software and services
– Client/server architecture
– Protocols and Standards
– Internet Services
– – e-Mail
– – – Spam
– – HTTP
– – Web address – URL
– – Web browsers
– – – Browser cookies
– – Working with web pages
– – – Choosing your favorite web pages
– – – Keeping track of visited web pages
– – – Saving web pages
– – Proxy servers
– – Privacy on the Internet
– FTP
– Instant Messaging
– Peer-to-peer networks
Vulnerabilities
– The first attacks on the Internet
– Cybercrime
– – Typologies of cyber attackers
– – – Classification of cyber attackers according to their skills and objectives
– Classification of risks and incidents in cyberworld
– – Classification as a list of terms
– – List of categories
– – Categories of results
– – Empirical lists
– Events, attacks and incidents
– Online security events, actions, and targets
– – Actions
– – Targets
– Attacks
– – Tools
– – Vulnerabilities
– – Unauthorized results
Cybercrime laws
– The concept of „cybercrime”
Investigations
– Computer forensic investigations
– Digital evidence
– Digital sampling during investigations
– The suspect
– Witnesses in cybercrime
– Transporting of samples in laboratory
– Analysis of samples
– Preparing team members
– Computer tools
Convention on Cybercrime
– Preamble
– Chapter I – Use of terms
– Chapter II – Measures to be taken at the national level
– – Section 1 – Substantive criminal law
– – – Title 1 – Offences against the confidentiality, integrity and availability of computer data and systems
– – – Title 2 – Computer-related offences
– – – Title 3 – Content-related offences
– – – Title 4 – Offences related to infringements of copyright and related rights
– – – Title 5 – Ancillary liability and sanctions
– – Section 2 – Procedural law
– – – Title 1 – Common provisions
– – – Title 2 – Expedited preservation of stored computer data
– – – Title 3 – Production order
– – – Title 4 – Search and seizure of stored computer data
– – – Title 5 – Real-time collection of computer data
– – Section 3 – Jurisdiction
– Chapter III – International co-operation
– – Section 1 – General principles
– – – Title 1 – General principles relating to international co-operation
– – – Title 2 – Principles relating to extradition
– – – Title 3 – General principles relating to mutual assistance
– – – Title 4 – Procedures pertaining to mutual assistance requests in the absence of applicable international agreements
– – Section 2 – Specific provisions
– – – Title 1 – Mutual assistance regarding provisional measures
– – – Title 2 – Mutual assistance regarding investigative powers
– – – Title 3 – 24/7 Network
– Chapter IV – Final provisions
Recommendation No. R (95) 13
– Appendix to Recommendation No. R (95) 13
– – I. Search and seizure
– – II. Technical surveillance
– – III. Obligations to co-operate with the investigating authorities
– – IV. Electronic evidence
– – V. Use of encryption
– – VI. Research, statistics and training
– – VII. International co-operation
Rules for obtaining digital evidence by police officers
Standards in the field of digital forensics
Principles in digital evidence
Procedures model for the forensic examination
– Hard disk examination
Code of Ethics
Sources and references
About
– Nicolae Sfetcu
– – By the same author
– – Contact
Publishing House
– MultiMedia Publishing

Digital edition: MultiMedia Publishing, https://www.telework.ro/en/e-books/beginners-guide-cybercrime-investigators/

A apărut ediția tipărită a cărții ”Rolul Armatei Române în actul de la 23 august 1944”

postat în: Știri 0

Rolul Armatei Române în actul de la 23 august 1944

A apărut ediția tipărită a cărții ”Rolul Armatei Române în actul de la 23 august 1944”

Format A5 (210 x 148 x 3 mm), 82 g, 50 pagini, DOI: 10.13140/RG.2.2.27046.80964. Preț: 11,99 lei
MultiMedia Publishing https://www.telework.ro/ro/e-books/rolul-armatei-romane-in-actul-de-la-23-august-1944/

Din perioada interbelică până la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, România s-a aflat într-un fel de labirint geopolitic, în care părea că are multiple posibilități, dar toate duceau în aceeași direcție: alianța cu Germania la începutul celui de Al Doilea Război Mondial, actul de la 23 august 1944 așa cum a decurs, și statutul stabilit ulterior prin Tratatul de la Paris. În toată această perioadă Armata Română a jucat un rol principal prin liderii ei și jertfa ostașilor români, iar actul de la 23 august 1944 a fost un act legitim și legal, în care Regele Mihai I și armata au fost principalii decidenți. După o prezentare a contextului intrării României în al Doilea Război Mondial, urmează descrierea evoluției României în perioada războiului, cu accent pe încercările de încheiere a unui armistițiu cu Aliații occidentali și rolul armatei în această perioadă. Actul de la 23 august 1944 este apoi detaliat separat, evidențiind diversitatea de opinii asupra acestui eveniment. În ultima secțiune sunt prezentate implicațiile acestui act asupra României, după sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial.

CUPRINS:

Abstract
1. Contextul intrării României în al Doilea Război Mondial
2. Al Doilea Război Mondial
3. Actul de la 23 august 1944
4. Implicațiile actului de la 23 august 1944
Bibliografie
Note

A apărut ediția tipărită a cărții ”Analitica rețelelor sociale”

postat în: Știri 0

Analitica rețelelor sociale

A apărut ediția tipărită a cărții ”Analitica rețelelor sociale”

Format B5, 250 x 176 x 9 mm, 341 g, 176 pagini. Preț: 44,99 lei
https://www.telework.ro/ro/e-books/analitica-retelelor-sociale/

Analitica rețelelor sociale este un domeniu nou și emergent, pregătit pentru a permite companiilor să își îmbunătățească inițiativele de gestionare a performanței în diferite funcții de afaceri. Indiferent dacă este vorba de măsurarea eficienței campaniilor promoționale, colectarea de informații despre nevoile și preferințele clienților, discernerea percepțiilor mărcii, obținerea de feedback cu privire la performanța produsului sau pentru a capta date despre tendințele pieței, analitica social media are potențialul de a furniza informații utile diferitelor linii de afaceri precum marketing și vânzări, relații cu clienții, relații publice și dezvoltarea de produse.
Analitica rețelelor sociale se încadrează în știința socială computațională, combinînd practici care răspund la întrebări precum „Cine? Ce? Unde? Când? De ce? și Cum?” folosind tehnici cantitative (statistici computaționale, învățarea automată, etc.) și așa-numitele megadate (big data) pentru extragerea datelor și modelarea prin simulare.
Analitica rețelelor sociale oferă o sursă bogată de provocări de cercetare socială, politică, economică și academică pentru oamenii din științe sociale, informaticieni, companii și organismele de finanțare.

CUPRINS

1. Analitica
– Analitica vs. analiză
– Aplicații
– – Optimizarea marketingului
– – Analitica oamenilor
– – Analitica portofoliului
– – Analitica riscurilor
– – Analitica digitală
– – Analitica de securitate
– – Analitica software
– Provocări
– Riscuri
– 1.1. Analitica comportamentală
– – Exemple și aplicații din lumea reală
– – Tipuri
– – Componente
– 1.2. Analitica predictivă
– – Definiție
– – Procesul de analitica predictivă
– – Tipuri
– – – Modele predictive
– – – Modele descriptive
– – – Modele de decizie
– – Aplicații
– – – Managementul relațiilor cu clienții analitic (CRM)
– – – Protecția copilului
– – – Sisteme de suport decizional clinic
– – – Analiticile colecțiilor
– – – Vânzări încrucișate
– – – Retenția clienților
– – – Marketing direct
– – – Detectarea fraudelor
– – – Prezicerea rezultatelor deciziilor legale
– – – Previziuni privind portofoliul, produsele sau economia
– – – Managementul riscului de proiect
– – – Acceptanța (Underwriting)
– – Tehnologia și influențele big data
– – Tehnici analitice
– – – Tehnici de regresie
– – – – Model de regresie liniară
– – – – Modele de alegere discretă
– – – – Regresie logistică
– – – – Regresie logistică multinomială
– – – – Regresie probit
– – – – Logit versus probit
– – – – Modele pentru serii de timp
– – – – Analiza supraviețuirii sau a duratei
– – – – Arborele de clasificare și regresie (CART)
– – – – Funcții spline adaptive de regresie multivariate
– – – Tehnici de învățare automată
– – – – Rețele neuronale
– – – – Perceptron multistrat (MLP)
– – – – Funcții radiale de bază
– – – – Mașini cu vectori de suport
– – – – Bayesiene naive
– – – – Vecinul k-cel mai apropiat
– – – – Modelarea predictivă geospațială
– – Instrumente
– – – PMML
– – Critici
– 1.3. Analitica prescriptivă
– – Istorie
– 1.4. Analitica de afaceri
– – Exemple de aplicații
– – Tipuri de analize
– – Domenii de bază în cadrul analiticilor
– – Istorie
– – Provocări
– – Competitivitatea
– 1.5. Analitica software
– – Istorie
– – Furnizori de analitica software
– 1.6. Analitica încorporată
– – Definiție
– – Istorie
– – Instrumente
– Referințe
2. Aplicații conexe
– 2.1. Big Data
– – Definiție
– – Caracteristici
– – Clasificarea datelor mari
– – Arhitectura
– – Tehnologii
– – Oportunități
– – Provocări
– – Critici
– – – Criticile paradigmei Big Data
– – – Criticile modelului „V”
– – – Criticile de noutate
– – – Criticile execuției Big Data
– 2.2. Analitica Big Data pentru securitate
– – Detectarea anomaliilor
– – Blocarea serviciului
– – Detectarea fraudelor
– – Rețele bot
– – Referințe
– 2.3. Mineritul datelor
– – Etimologie
– – Fundal
– – Proces
– – – Pre-procesare
– – – Mineritul datelor
– – – Validarea rezultatelor
– – – Cercetare
– – Standarde
– – – Utilizări notabile
– – Preocupări privind confidențialitatea și etica
– – – Situația din Europa
– – – Situația în Statele Unite
– – Legea drepturilor de autor
– – – Situația în Europa
– – – Situația în Statele Unite
– – Software
– – – Software și aplicații gratuite pentru mineritul datelor cu sursă deschisă
– – – Software și aplicații proprietare de minerit a datelor
– – – Sondaje de piață
– – Referințe
– 2.4. Business Intelligence
– – Componente
– – Istorie
– – Depozitarea datelor (data warehouse)
– – Comparație cu inteligența competitivă (competitive intelligence)
– – Comparație cu analitica de afaceri (business analytics)
– – Aplicații într-o întreprindere
– – Prioritizarea proiectelor
– – Factorii de succes ai implementării
– – Sponsorizare de afaceri
– – Nevoi de afaceri
– – Cantitatea și calitatea datelor disponibile
– – Aspecte legate de utilizatori
– – Portaluri BI
– – Piața de desfacere
– – Specifice industriei
– – Date semi-structurate sau nestructurate
– – Date nestructurate vs. semi-structurate
– – Probleme cu datele semi-structurate sau nestructurate
– – Utilizarea metadatelor
– – Viitorul
– 2.5. Informații competitive
– – Dezvoltare istorică
– – Tendințe recente
– – Domenii similare
– – Etica
– – Externalizarea
3. Analitica social media
– Fundație conceptuală
– – De la social media la analitica social media
– – Definirea funcțională a analiticii social media
– 3.1. Procesul analitica
– – Identificarea datelor
– – Analiza datelor
– – Interpretarea informațiilor
– 3.2. Utilizarea analiticii în practică
– – 3.2.1. Analitica în business intelligence
– – – Impactul asupra business intelligence
– – 3.2.2. Analitica în politica internațională
– – – Alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii din 2016
– – – Controversele privind alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii din 2020
– – – Brexit
– – Referințe
– – Bibliografie
4. Tehnici, instrumente și platforme
– 4.1. Introducere
– – 4.1.1 Terminologie
– – 4.1.2 Provocări în cercetare
– – 4.1.3 Cercetare și aplicații în rețelele sociale
– – 4.1.4 Prezentare generală a social media
– 4.2 Metodologia și critica social media
– – 4.2.1 Metodologie
– – – 4.2.1.1 Date
– – – 4.2.1.2 Analitica
– – – 4.2.1.3 Facilități
– – – 4.2.2 Critica
– – – – 4.2.2.1 Date
– – – 4.2.2.2 Analitica
– – – 4.2.2.3 Facilități
– 4.3 Date din rețelele sociale
– – 4.3.1 Tipuri de date
– – 4.3.2 Formate de date text
– 4.4 Furnizori de rețele sociale
– – 4.4.1 Baze de date open-source
– – Referințe
– – 4.4.2 Accesul la date prin instrumente
– – – 4.4.2.1 Surse liber accesibile
– – – – 4.4.2.2 Surse comerciale
– – 4.4.3 Accesul la fluxul de date prin intermediul API-urilor
– – – 4.4.3.1 Media Wiki
– – Referințe
– – – 4.4.3.2 Media rețelelor sociale
– – – – 4.4.3.2.1 Twitter
– – – – 4.4.3.2.2 Facebook
– – – 4.4.3.3 Fluxuri RSS
– – – 4.4.3.4 Bloguri, grupuri de știri și servicii de chat
– – – 4.4.3.5 Fluxuri de știri
– – – 4.4.3.6 Fluxuri geospațiale
– 4.5 Curățarea, etichetarea și stocarea textului
– – 4.5.1 Curățirea datelor
– – 4.5.2 Etichetarea datelor nestructurate
– – 4.5.3 Stocarea datelor
– – – Instrumente și baze de date Apache (noSQL).
– – – Software Apache open-source
– 4.6 Tehnici de analitica rețelelor sociale
– – 4.6.1 Tehnici de știință computațională
– – – 4.6.1.1 Procesarea fluxului
– – 4.6.2 Analiza sentimentelor
– – – 4.6.2.1 Clasificarea sentimentelor
– – – 4.6.2.2 Metode de învățare supravegheată
– – – – 4.6.2.2.1 Clasificator bayesian naiv
– 4.7 Instrumente în analitica rețelelor sociale
– – 4.7.1 Instrumente de programare științifice
– – 4.7.2 Truse de instrumente pentru afaceri
– – 4.7.3 Instrumente de monitorizare a rețelelor sociale
– – 4.7.4 Instrumente de analiză a textului
– – 4.7.5 Instrumente de vizualizare a datelor
– – 4.7.6 Studiu de caz: SAS Statistical Analysis System
– 4.8 Platforme de analitica rețelelor sociale
– – 4.8.1 Platforme de știri
– – 4.8.2 Platforme media de rețele sociale
– – 4.8.3 Studiu de caz: Thomson Reuters News Analytics
– 4.9 Mediu de calcul experimental pentru rețelele sociale
– – 4.9.1 Date
– – 4.9.2 Analitica
– – 4.9.3 Arhitectura sistemului
– – 4.9.4 Componentele platformei
– Concluzii
– Referințe
5. Analitica Twitter
– 5.1. Abordările existente
– 5.2. Un cadru analitic vizual pentru înțelegerea datelor Twitter
– 5.3. Colectarea de date
– – Captarea datelor determinate semantic (căutări de cuvinte cheie la interogare)
– – Captarea datelor determinate de utilizator (urmărirea utilizatorului)
– 5.4. Analiza datelor
– – Analiza temporală (pe bază de evenimente)
– – Analiza corpus (pe baza de subiecte)
– Note
– Referințe
Despre autor
– Nicolae Sfetcu
– – Contact
Editura
– MultiMedia Publishing

A apărut ediția tipărită a cărții ”Căutarea, extragerea, organizarea și evaluarea informațiilor”

postat în: Știri 0

A apărut ediția tipărită a cărții ”Căutarea, extragerea, organizarea și evaluarea informațiilor”

Format B5, 250 x 176 x 8 mm, 319 g, 165 pagini. Preț: 44,99 lei
https://www.telework.ro/…/cautarea-extragerea…/

Informația, ca și concept, include o mare diversitate de sensuri în contexte diferite, de la cele zilnice până la cele tehnice. Conceptul de informație este strâns legat de noțiunile de restricție, comunicare, control, date, forme, educație, cunoaștere, înțelegere, stimul mental, model, percepție, și reprezentare. Informația este orice rețea care influențează formarea sau transformarea altor rețele. Știința informației se ocupă de analiza, colectarea, clasificarea, manipularea, stocarea, extragerea și diseminarea informației.
Căutarea informațiilor se realizează prin crearea de sisteme pentru găsirea documentelor sau a informațiilor. Colectarea informațiilor începe atunci când un utilizator introduce o interogare în sistem. Extragerea cunoașterii din informații constă în stabilirea de cunoștințe din surse structurate (baze de date relaționale, XML) și nestructurate (text, documente, imagini). Cunoașterea care rezultă și trebuie să fie într-un format care poate fi citit și interpretat de mașină și trebuie să reprezinte cunoașterea într-un mod care să faciliteze inferența. Organizarea informațiilor implică indexarea, clasificarea și reprezentarea documentelor pentru extragerea informațiilor, browsing și procese conexe, indiferent dacă sunt efectuate de oameni sau computere.
Când oamenii caută documente, informații sau cunoștințe pentru a răspunde la sau a clarifica anumite întrebări, ar trebui să li se ofere cunoștințele care corespund celor mai bune teorii și descoperiri științifice sau academice. Procesele și sistemele pentru furnizarea unor astfel de cunoștințe dezvoltate în colectarea informațiilor și organizarea cunoașterii ar trebui să ofere documente „relevante” utilizatorilor. „Relevanța” informațiilor se poate baza pe studiile utilizatorilor, pe știința cognitivă (în „ paradigma cognitivă”), pe probleme tehnologice (în „viziunea sistemelor”), sau pe filosofia științei .Relevanța este o ipoteză, al cărei răspuns se referă la conflictul dintre diferite paradigme în domeniu.
CUPRINS
1. Informații
– Abordarea teoriei informației
– Ca intrare senzorială
– Ca reprezentare și complexitate
– Informația ca mesaj
– Informația ca determinant al transformărilor
– Utilizarea studiului informațiilor
– Informații mediate tehnologic
– Informații sub forma unor fișiere
– Semiotica
– 1.1. Filosofia informației
– – Istorie
– – – Logica informației
– – – Cibernetica
– – – Studiul limbajului și informației
– – – Filosofia informației
– – Definiții pentru „informație”
– – – Peirce
– – – Shannon și Weaver
– – – Bateson
– – – Floridi
– – Direcții filosofice
– – – Calcul și filozofie
– – – Informația și societatea
– 1.2. Știința informației
– – Fundamente
– – – Domeniu de aplicare și abordări
– – – Definiții ale științei informației
– – – Filozofia informației
– – – Ontologie
– – Istorie
– – – Începuturi timpurii
– – – Secolul al 19-lea
– – – Documentația europeană
– – – Tranziția la știința informației modernă
– – Diseminarea informațiilor în secolul XXI
– – – Modificarea definiției
– – – Impactul rețelelor sociale asupra oamenilor și industriei
– – – Puterea rețelelor sociale de a facilita subiecte
– – Vectori de cercetare și aplicații
– – – Accesul la informații
– – – Arhitectura informațiilor
– – – Managementul informațiilor
– – – Extragerea informațiilor
– – – Căutarea informațiilor
– – – Societatea informațională
– – – Reprezentarea cunoașterii și raționamentul
2. Obținerea de informații
– 2.1. Culegerea de informații
– 2.2. Extragerea cunoașterii
– – Istorie
– – Privire de ansamblu
– – Extragerea din surse structurate în RDF
– – – Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF
– – – Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF
– – – XML
– – Extracția din surse naturale de limbaj
– – – Extracție de informații (EI) tradițională
– – – Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO)
– – – Învățarea ontologiei
– – – Adnotare semantică
– – – Instrumente
– – Descoperirea de cunoștințe
– – Semnificația actuală
– 2.3. Explorarea informației
– – Recuperarea informațiilor
– – În contexte diferite
– – Teorii ale comportamentului de explorare a informațiilor
– – Modelul imbricat al lui Wilson al zonelor conceptuale
– 2.4. Explorarea colaborativă a informațiilor
– – Fundal
– – Teorii
– – – Definiții și terminologie
– – – Modele de colaborare
– – – Situații, motivații și metode
– – – Organizarea spațiu-timp a sistemelor și metodelor ECI
– – – Control, comunicare și conștientizare
– – – – Control
– – – – Comunicare
– – – – Conștientizare
– – Referințe
3. Organizarea cunoașterii
– 3.1. Domeniului organizarea cunoașterii (KO)
– 3.2. Provocări în colectarea informațiilor
– 3.3. Sistemele de organizare a cunoștințelor (KOS) și scara semantică
– – Sisteme de clasificare
– – Tezaure
– – Ontologii
– – Scara semantică
– 3.4. Teoria și realismul conceptelor
– – Provocări din „Realismul smithian”
– – Ce sunt conceptele?
– – Un KOS trebuie să conțină universale și structuri de simbol în plus față de concepte?
– – Realism pragmatic
– Concluzii
– Referințe
4. Sisteme informaționale
– Prezentare generală
– Tipuri de sisteme informaționale
– 4.1. Depozit de date
– – Depozite de date bazate pe ETL
– – Depozite de date bazate pe ELT
– – Beneficii
– – Generic
– – Sisteme conexe (magazin de date, OLAPS, OLTP, analize predictive)
– 4.2. Integrarea datelor
– – Istorie
– – Exemplu
– 4.3. Managementul informațiilor
– – Aspecte teoretice
– – – Teorii comportamentale și organizaționale
– – – Teoria economică
– – Managementul informațiilor strategice
– – – Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor
– – – Un model de portofoliu contemporan pentru informații
– – – Competențe pentru gestionarea calității informațiilor
– – – Rezumat
– – Operaționalizarea managementului informațiilor
– – – Gestionarea schimbării necesare
– – – Opera timpurie a lui Galbraith
– – – Organizații matriceale
– – Informații în sursă deschisă
– – – Surse deschise pentru informații
– – – Definiții pentru OSINT
– – – Informații competitive
– – – OSINT în afaceri
– 4.4. Managementul cunoașterii
– – Cercetare
– – – Dimensiuni
– – – Strategii
– – – Motivații
– 4.5. Ingineria cunoașterii
5. Evaluarea informațiilor
– 5.1. Analiza datelor
– – Procesul de analiză a datelor
– – – Cerințe privind datele
– – – Colectare de date
– – – Procesarea datelor
– – – Curățarea datelor
– – – Analiza exploratorie a datelor
– – – Modelare și algoritmi
– – – Produs de date
– – – Comunicare
– 5.2. Analiza informațiilor
– – Prezentare generală
– – Metoda analitică
– – – Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații
– – – – Fii îndrăzneț și cinstit
– – – – Acord privind conținutul
– – – – Orientarea spre clienți
– – – – Orientarea spre colegi
– – – Organizând ceea ce aveți
– – Natura analizei
– – – Tipuri de raționament
– – – – Inducție: căutarea cauzalității
– – – – Deducția: aplicarea generalului
– – – – Intuiția instruită
– – – – Metoda științifică
– – – Metode de analiză
– – – – Analiza oportunităților
– – – – Analiza cuiului de siguranță
– – – – Analiza ipotezelor concurente
– – – – Analogie
– – Procesul analitic
– – – Definirea problemei
– – – Generarea de ipoteze
– – – Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații
– – – Evaluarea surselor
– – – Evaluarea ipotezelor (teste)
– – – Producția și ambalarea
– – – Evaluarea colegială
– – – Feedback de la client și evaluarea producției
– – Nu uitați niciodată utilizatorul final
– 5.3. Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații
– 5.4. Evaluarea informațiilor
– – Procesul de evaluare a informațiilor
– – Ciclul informațiilor centrice specifice
– – Evaluarea informațiilor criminale
– – – Utilizarea de Armata SUA
– – – Procesul CRIMINT
– – Analiza informațiilor criminale
6. Informații eronate
– Istorie
– 6.1. Dezinformarea
– – Etimologie și utilizare timpurie
– 6.2. Manipularea mulțimii
– – Funcție și moralitate
– – Mulțimile și comportamentul lor
– – – Teoria clasică
– – – Teoria modernă
– – – Model elaborat de identitate socială (ESIM)
– – Referințe
Despre autor
– Nicolae Sfetcu
– – Contact
Editura
– MultiMedia Publishing

1 24 25 26 27 28